Expoziția „Talentul dăinuie sub orice regim. Alexei Șciusev, 150 ani de la naștere, arhitectul Chișinăului modern”

320
avizeavize

Spațiul basarabean, a dat mersului și evoluției istorice a acestui teritoriu o pleiadă de mari personalități ce s-au afirmat și realizat pe diferite dimensiuni temporare sau tematice.

În rândul acestora se înscrie și personalitatea lui Alexei Șciusev, care a contribuit la dezvoltarea edilitară universală, și care și-a lăsat amprentele care pot fi palpate și astăzi în orașul Chișinău. Și în acest caz credem că este binemeritat faptul că o școală de arte plastice și o stradă din capitală îi poartă numele.

Alexei Șciusev, elev al Gimnaziului de băieți nr. 2 din Chișinău. (1883-1891).
ANA DGAN, F. fototeca, c.a.42869.
Șciusev Alexei Victor, arhitect, anul 1898, Sankt Petersburg. ANA DGAN, F. fototeca, c.a. 42562.

Fiu al lui Victor Petrovici Șciusev și Maria Corneevna Zozulina, s-a născut la Chișinău în anul 1873. Devenind și fiind cunoscut ca un arhitect, istoric și teoretician al artei, academician al Academiei de Arte a Imperiului Rus, membru al Academiei de Științe a URSS.

Până a atinge asemenea trepte, însă, a fost nevoie de instruire și educație. Alexei Şciusev a învăţat din 1883 la Gimnaziul incomplet din Chişinău (transformat în 1884 în Gimnaziul nr. 2), unde l-a avut ca profesor de desen pe N.A.Golânski, absolvent al Academiei de Arte din Petersburg.

Fotografie de absolvire a Gimnaziul nr. 2 de băieți din Chișinău, promoția anului 1891. Primul rând de jos, in mijloc, fotografia lui Alexei Șciusev. ANA DGAN, F. fototeca, c.a.70791.
Fotografie de absolvire a Gimnaziul nr. 2 de băieți din Chișinău, promoția anului 1891. Primul rând de jos, in mijloc, fotografia lui Alexei Șciusev. ANA DGAN, F. fototeca, c.a.70791.

După absolvirea gimnaziului se înscrie la aceeaşi Academie, unde învaţă în atelierul lui L.N.Benios. Ca un elev recunoscător participă la lucrările de reconstrucție a liceului în care a învățat, pe str. Alexandrovscaia (azi bd. Ștefan cel Mare). Pentru proiectul de diplomă „Conac boieresc” i se acordă în 1897 Medalia de aur şi o bursă de studii peste hotare. Profitând și exploatând din plin această bursă aproximativ doi ani studiază arhitectura în Franța, Italia, Marea Britanie și Tunis.

Fotografia lui A. V. Sciusev împreună cu frații săi., anul 1896. ANA DGAN, F. R.-2987, inv. 1, d. 21, f. 1.
Fotografia lui A. V. Sciusev împreună cu frații săi., anul 1896. ANA DGAN, F. R.-2987, inv. 1, d. 21, f. 1.

Ca o primă direcție de activitate, este cea legată de arhitectura ecleziastică și revenit de la Sankt-Petersburg proiectează iconostase, pictează bisericii paralel cu proiectarea şi construcția unor case de locuit particulare (inclusiv Vila familiei Karcevski, familia viitoarei soție).

În 1905 proiectează Catedrala Sfintei Treimi în Lavra de la Poceaiev, ce este finisată către anul 1908. În 1908 proiectează biserica mănăstirii Marfa – Mariinsk din Moscova, biserica din satul Natalievka, gubernia Harkov (ambele finisate către anul 1912). 

 

În anii 1910–1913, la rugămintea societății palestiniene, Șciusev a proiectat, iar apoi a și edificat biserica rusă și hotelul pentru pelerini în orașul italian Bari, în paralel ocupându-se cu  biserica din s. Cuhureşti, judeţul Soroca, Basarabia (1912—1916), monumentul pictorului A.I.Kuingi la cimitirul Petersburg (1913).

Proiectul Bisericii Cuhureștii de Sus, Basarabia
Proiectul Bisericii Cuhureștii de Sus, Basarabia. Autor de proiect arhitectul Alexei Șciusev. Revista Ejegodnic, 1915, pag. 166. (Reproducere) ANA DGAN, F. fototeca, c.a. 42576(b)

În aceiași perioadă, Șciusev se transferă de la Petersburg la Moscova, unde în 1913 a inițiat construcția unuia din cele mai importante obiective ale sale – Gara „Kazanski”.

Vedere generală a clădirii Gării „Kazan” din or. Moskova. Arhitect Alexei Șciusev. (1914-1940).
ANA DGAN, F. fototeca, c.a.42550.

În 1918-1926 este profesor la Atelierele Uniunilor de Artă şi Tehnice. În 1919-1929 este ales preşedinte al Societăţii de arhitectură din Moscova. Împreună cu academicianul în arhi­tectură I.V.Joltovski este preocupat de planul de reconstrucţie a pieţelor şi magistralelor din Moscova. În acest context participă la concursuri și construcții inclusiv a Parcului de Cultură ”M. Gorki” din centrul Moscovei. În anul 1927 A. Șciusev a proiectat, în forme simple dar totodată mărețe, Telegraful Central din Moscova.

Imediat după moartea lui Lenin, lui Șciusev i s-a ordonat construirea în termen de trei zile a unui mausoleu temporar. Prima construcție, realizată în lemn și placată cu scândură, a existat doar câteva luni.

Mausoleul din lemn „ V. I. Lenin”, construit pe o perioadă temporară în Piața Roșie din or. Moskova. Arhitect Alexei Șciusev. ANA DGAN, F. fototeca, c.a.42551.
Mausoleul din lemn „ V. I. Lenin”, construit pe o perioadă temporară în Piața Roșie din or. Moskova. Arhitect Alexei Șciusev. ANA DGAN, F. fototeca, c.a.42551.

Dar, în luna mai 1924 Alexei Șciusev a început edificarea celei de-a doua construcții a mausoleului, scopul principal fiind acordarea monumentalității, dar fără a modifica construcția de bază, scop ce a fost atins, somptuozitatea construcției păstrându-se până în zilele noastre.

Certificat eliberat de către A.V. Șciusev, în calitate de arhitect al mausoleului „V. I. Lenin” prin care confirmă participarea la construcția acestuia a fratelui său P.V. Șciusev.
ANA DGAN, F. R-2987, inv. 1, d. 33, f. 1
Aspectul Maosoleului „V. I. Lenin” situat în Piața Roșie în or. Moskova.
Aspectul Maosoleului „V. I. Lenin” situat în Piața Roșie în or. Moskova.

În 1928, pentru participarea la un concurs internațional, organizat de comitetul unit al Americii de Nord și Americii de Sud, Alexei Șciusev a proiectat monumentul dedicat lui Cristofor Columb. Autorul l-a gândit în formă de sferă cu un far amplasat alături. Proiectul nu a avut sorți de izbândă, ulterior însă subiectul propus de Șciusev a fost folosit fără reticență de niște tineri arhitecți americani pentru Expoziția Universală din New-York, din 1939.

În anii ’30 își continuă activitatea și, în colaborare cu L. Saveliev şi O. Stapran, proiectează hotelul „Moscova” (construcţie finisată în 1935). Proiectează clădirea Comisariatului pentru agricultură din Moscova (1933), edificiul Institutului Marx-Enghels-Lenin din Tbilisi (1933-1938). Construieşte hoteluri la Baku şi Batumi (1938). La Moscova proiectează case de locuit pe cheiurile Smolensk şi Rostov (1938-1939).

Schiță în creion a proiectului „Panteonului în Moscova” realizat de fratele lui A.V. Șciusev, P.V. Șciusev
ANA DGAN, F. R-2821, inv. 1, d. 101, f. 1
Aspect general al sălii subterane din stația metroului „Komsomoliscaia-kolițevaia” din or. Mokcova. Arhitect Alexei Șciusev.
ANA DGAN, F. fototeca, c.a.42555.

O altă lucrare de proporţii a lui Şciusev este edificiul Academiei de Ştiinţe a URSS şi a numeroaselor sale institute de cercetare, amplasate în regiunea Leninskiye Gory.

După încheierea războiului în 1945, la inițiativa Guvernului RSSM, Alexei Șciusev a fost însărcinat cu reconstrucţia şi replanificarea oraşului natal Chişinău.

Scrisoarea lui A.V. Șciusev către secretarul CC al PC(b) al RSSM, N.G. Kovali, privind mersul proiectării reconstrucției or. Chișinău.
ANA DGAN, F.R-2821, inv. 1, d. 102, f. 1.
Scrisoarea lui A. V. Sciusev către Președintele Consiliului Arhitecților din RSSM P.N. Ragulin.
ANA DGAN, F. R-2987, inv. 1, d. 10, f. 4.

Ultimii ani de viață de fapt îi petrece între Chișinău și Moscova. În calitate de model al construcţiilor urbane, Alexei Şciusev a proiectat clădirea Casei Guvernului şi a Universităţii de Stat din Chişinău, case de locuit şi biblioteci.  De asemenea, Şciusev, a făcut numeroase schiţe în acuarelă. Tot atunci, înainte de întoarcerea sa la Moscova, a fost decisă modificarea denumirii străzii „Leova” în strada „Şciusev”.

Proiectul Casei Guvernului. Autor: Alexei Șciusev, arhitect, academician. (Reproducere).
Alexei Șciusev (al III-lea din stânga), arhitect, academician, în vizită la șantierul de construcție al blocului de locuit la intersecția străzilor V. I. Lenin și Nicolai Gogol, anul 1947.
ANA DGAN, F. fototeca, c.a.42591
Arhitectul Alexei Șciusev în timpul discuției cu muncitorii de pe șantierul de construcții, or. Chișinău, anul 1947.
ANA DGAN, F. fototeca, c.a. 42594

Următoarea vizită în Chişinău Şciusev o efectuează în 1947, când Consiliul de Miniştri al RSSM a aprobat planul de reconstruire al or. Chişinău. 

Planul general de reconstruire al orașului Chișinău. Autor Alexei Șciusev, arhitect, academician. (Reproducere)
ANA DGAN, F. fototeca, c.a.42069

Amenajarea lacurilor şi adâncirea cursului râului Bâc devenind sarcini prioritară, după inundațiile din 1948. Totodată în 1946 proiectează clădirea Ministerului de Interne  (Lubeanca) din Moscova. În perioada 1946-1949 conduce Muzeul arhitecturii (astăzi muzeul „A.V.Şciusev”), având experiență, deoarece fusese director al Galeriei „Tretiakov”.

Sala de expoziții a casei-muzeu al arhitectului Alexei Șciusev, Chișinău, 1954. ANA DGAN, F. fototeca, c.a. 42930

În 1948-1949 este profesor al Institutului de arhitectură din Moscova. Proiectează staţia de metrou „Komsomoliskaia Koliţevaia” din Moscova (1949-1951), clădirea Prezidiului AŞ a URSS şi edificiile Institutelor de Fizică (1949-1951), Chimie organică (1949-1951), Metalurgie (1949-1951) din Moscova, Observatoriul de la Pulkovo lângă Petersburg (1949- 1952).

În continuare sunt expuse fotografii cu arhitectul și familia.

Arhitectul Alexei Șciusev împreună cu soția Maria Karcevschi-Șciusev. or. Sankt-Petersburg, anul 1898
ANA DGAN, F. fototeca, c.a. 42863.
Maria Korneevna Zozulin, mama arhitectului Alexei Șciusev.
Alexei Șciusev împreună cu familia. De la stânga spre dreapta: soția Maria, fiul Petru, mama Mariei Karcevski-Șciusev. ANA DGAN, F. fototeca, c.a. 44223.
Familia arhitectului Alexei Șciusev. De la stânga spre dreapta: fiul Mihai, fiica Lidia, soția Maria Carcevski-Șciusev cu fiica Tamara și fiul Petru. ANA DGAN, F. fototeca, c.a. 44230.
Alexei Șciusev (al VI-lea din stânga), arhitect, academician, împreună cu un grup de prieteni se află în fața casei unde s-a născut. ANA DGAN, F. fototeca, c.a. 42595
Șciusev Alexei Victor, arhitect, academician, istoric și teoretician al artei. ANA DGAN, F. fototeca, c.a.43063

S-a stins din viață la 24 mai 1949, fiind înmormântat la cimitirul Novodevicii din Moscova, lăsând în urma sa, afară de edificii și construcții mărețe și 240 de lucrări și articole în domeniul teoriei și istoriei artei.