Expoziția „Seminarul teologic din Chișinău 210 ani de învățământ ecleziastic de stat în spațiul pruto-nistrean”

755
avizeavize

Expoziție prilejuită de aniversarea celor 210 ani de la deschiderea Seminarului Teologic din Chișinău

Credem că nu este necesar de atras atenția asupra rolului avut de către Instituția Bisericii în sistemul educațional, atât în spațiul românesc în special, cât și în cel Ortodox în general. Totuși un loc aparte în evoluția cadrului educațional-religios l-a avut deschiderea în 1813 a Seminarului Teologic din Chișinău.

Cursurile “Seminarului duhovnicesc”, s-au deschis oficial la 31 ianuarie 1813, fiind prevăzut inițial cu două clase și reorganizat în 1823, când avea un ciclu inferior cu patru clase și un ciclu superior cu trei clase.

Ianuarie 1814. Listele elevilor Seminarului Teologic din Chișinău pentru anul 1813

În felul acesta Seminarul este prima instituție educațională teologică din spațiul pruto-nistrean, deschisă oficial sub auspiciile statului, care a devenit o instituție pilot nu doar pentru spațiul românesc ci pentru întreaga lume ortodoxă aici făcându-și studiile elevi și din Rusia, Bulgaria, Serbia etc.

 

Ianuarie 1820. Lista elevilor Seminarului Teologic din Chișinău, care după vacanța de iarnă nu s-au mai prezentat la lecții

În afară de Seminarul din Chișinău au existat și câteva „școli bisericești ținutale” la Chișinău, Cetatea Albă, Tighina, Bălți, Ismail și Hotin, înființate după anul 1829, la care se preda și limba română. În anul 1833 s-a deschis la Chișinău un liceu regional cu predare în limba română.

În anul 1814 seminarul a fost dotat cu o bibliotecă. Personalul didactic era format la început din trei profesori ucrainieni (protopopul Petru Cunițki, Ivan Nestorovici, rector, și Isidor Gherbanovschi) și până în anul 1823 din cei 25 de profesori care au predat aici numai unul a fost român, ardeleanul Ioan Buta. Susținerea seminarului se făcea din taxa anuală plătită de fiecare preot și diacon din Eparhia Chișinăului.

Iulie 1817. Raportul Prorectorului P. Kunițki, privind activitatea elevilor Seminarului Teologic pe parcursul anului de studiu.

Fiind scoasă limba română în calitate de limbă de predare și chiar ca obiect de studiu din seminarul teologic și școlile eparhiale (conform regulamentelor din 1867 și 1884 se punea accent pe disciplinele teologice și limbile clasice), s-au înregistrat cazuri când elevi de seminar au fost exmatriculați sau deportați în Siberia pentru sentimentele lor românești.

Deși Seminarul duhovnicesc de la Chișinău a fost conceput de administrația țaristă  ca un instrument ce urma a fi folosit în procesul de rusificare a Instituției Bisericii din Basarabia și prin intermediul acesteia a populației din Basarabia, prin buna organizare, prin intermediul unor personalități, prin nivelul ridicat al procesului didactic și datorită unei părți din absolvenți (în perioada 1813-1913 instituția a fost absolvită de 2436 de persoane) Seminarul a pregătit tineri români care au oficiat ca preoți sau au fost profesori  pentru menținerea limbii și conștiinței naționale.

Printre absolvenți ai Seminarului teologic din Chișinău pot fi enumerați frații Parhomovici, Halippa, Alexie Mateevici, Vasile Lașcu și alții.

Imagini cu sediul Seminarului Teologic de la sf. sec al XIX-lea, anii 30-40 ai sec. al XX-lea