Actul de la 1 decembrie 1918 de la Alba Iulia a fost un sfârșit logic al acțiunilor întreprinse de către români pentru reîntregirea neamului și a plaiului, întreprinse pe parcursul mai multor decenii. 

Prin acțiunile sale pașoptiștii, votanții dublei alegeri al Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cei care au proclamat Independența României, dar și cei ce au luptat la Plevna, Mărăști și Mărășești au apropiat momentul culminant al neamului românesc – Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.  

Chiar dacă a fost convocată de către Marele Sfat Național Român, prin Consiliul Național Român Central de la Arad CNRC, aceasta de fapt a reprezentat o manifestare a întregii națiuni române.

Procesul inițiat de către Sfatul Țării al Basarabiei, a fost primul pas spre atingerea dezideratului politic ce era țintit și reprezenta scopul principal atât al românilor de rând, cât și a clasei politice.

În expoziția pe care o prezentăm, s-a încercat a scoate în evidență câteva crâmpeie reflectate prin documente și materiale cu referire atât la participanții nemijlociți la acest eveniment notoriu și consfințit, cât și la starea ce domina în societate la acel moment, reflectată prin editorialele și informațiile publicate de către ziarul Sfatul Țării, publicația principalei instituții reprezentative a Basarabiei cu același nume.

Basarabia fiind inițiatoarea Unirii, participând la desăvârșirea acesteia prin prezența reprezentanților săi la reîntoarcerea celorlalte provincii în mersul firesc al dezvoltării – cel românesc se va ralia și se va alinia întregului spirit românesc

Pornind de la Chemarea pentru înrolarea în detașamentele de voluntari pentru a ajuta frații din Ardeal, trecând prin reflectarea unirii Bucovinei cu România și reflectând asupra doleanțelor privind unirea necondiționată a Basarabiei, toate acestea, sunt momentele prin care trecea, și pe care le trăia întreaga societate basarabeană.

Acestea sunt doar unele crâmpeie a avalanșei istorice prin care trecea la acel moment spațiul pruto-nistrean unindu-se în fluxul comun românesc personalizat și subliniat prin Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.

13(26) noiembrie 1918. Telegrama prin care s-a anunțat sosirea delegației basarabene, compusă din Pan. Halippa, I. Pelivan, I. Buzdugan și Gr. Cazacliu la Cernăuți în data de 11 noiembrie 1918