Expoziția tematică „Sistemul arhivistic din RSSM”

414
avizeavize

După ocuparea la 28 iunie 1940 a Basarabiei de către Armata Rosie și crearea la 02 august 1940 a RSS Moldovenească, ca parte a URSS, aici este preluat și instaurat sistemul administrativ după modelul celui sovietic, iar sistemul arhivistic nu a fost o excepție. La 5 august 1940, Kucearovschi, delegat de către „Comisariatul Norodnic al Treburilor Lăuntrice” (NKVD) al URSS, ajunge la Chișinău și preia conducerea sistemului arhivistic, având sediul pe strada Haruzin, nr. 7. La 4 octombrie  1940, prin Hotărârea Consiliului Comisarilor Norodnici al RSSM (CCN al RSSM), a fost creată Secția de arhivă a NKVD-ului, care va îndeplini rolul de organ administrativ al sistemului arhivistic până în anul 1959. De asemenea, a fost creată Arhiva Istorică a RSSM cu 6 secții de arhive județene.

La 2 noiembrie 1940, prin Hotărârea nr. 390 a CCN al RSSM rețeaua de arhive este dezvoltată prin crearea a 6 arhive istorice județene. Ulterior, la 12 decembrie 1940, s-a decis crearea, începând cu anul 1941, a 52 de arhive raionale. Diversificarea sistemului arhivistic a continuat pe parcursul anului 1941. La 14 iunie 1941, a fost înființată filiala Arhivei Centrale de stat din Tiraspol și, deja, 57 de arhive raionale. La sfârșitul primei ocupații sovietice, 22 iunie 1941, Sistemul arhivistic al RSS Moldovenească era compus din Secția de arhivă a NKVD,  Arhiva Istorică Centrală de Stat, 6 secții de arhivă județene ale NKVD-ului cu cele 6 arhive istorice de stat județene și arhivele raionale.

Documentele Arhivei de Stat a RSSM, pregătite pentru transportare în stația căii ferate din România, anul 1945 ANA, DGAN, Fototeca, c. a. 52495
Documentele Arhivei de Stat a RSSM, pregătite pentru transportare în stația căii ferate din România, anul 1945
ANA, DGAN, Fototeca, c. a. 52495

După reocuparea Basarabiei, în vara anului 1944, a fost restabilit sistemul administrativ anterior din anul 1941. Pentru o mai bună interceptare și preluare a arhivelor locale rămase din perioada 1941-1944, sovieticii, către 1 august 1944, au creat o rețea de arhive de stat a NKVD-ului. Instituțiile administrative de orice nivel erau obligate să contribuie la buna preluare a arhivelor de la organele administrației precedente, să organizeze condiții de păstrare și să finanțeze aceste activități. La 21 decembrie 1945, prin Hotărârea nr. 1237 a CCN al RSSM are loc reorganizarea: Secției de Arhivă a NKVD a RSSM în Direcția de Arhivă a aceleiași autorități, Arhiva Centrală de Stat în Arhiva Istorică Centrală de Stat a RSSM, Filiala Arhivei Centrale de Stat din Tiraspol în Arhiva Centrală de stat a Revoluției din octombrie şi a construcţiei socialiste a RSSM cu sediul în or. Chișinău, dar de asemenea sunt create: Arhiva de Stat a județului Chișinău și Arhiva de Stat a documentelor Foto-fono-cinematografice din Chișinău.

Totodată, a fost readusă din Uralsk, la sfârșitul lunii august 1945, și arhiva Comitetului Central al PC/b/ al Moldovei, care făcea parte din Institutului de istorie al Partidului Comunist al Moldovei, creat în anul 1926, și a avut diferite forme de organizare și denumiri. Această arhivă era una secretă și nu făcea parte din sistemul arhivelor de stat publice și, la acel moment, nu se subordona autorității centrale arhivistice.

În noiembrie 1947 arhivele de stat județene din Bălți, Tighina, Cahul, Orhei și Soroca sunt reorganizate în arhive de stat orășenești, iar arhiva de stat județeană Chișinău a fost desființată. La 01 ianuarie 1949 sistemul arhivistic de nivel local era constituit din 6 arhive de stat orășenești și 34 raionale. După 5 ani de administrare sovietică sistemul arhivistic avea încă multe carențe și neajunsuri, care, parțial, au fost punctate în Hotărârea Sovietului de Miniștri, nr. 595, din 19 mai 1949.

După lichidarea Secțiilor raionale și orășenești ale Ministerului Afacerilor Interne, după 24 mai 1954, administrarea și întreținerea arhivelor de stat raionale și orășenești au fost pusă în competența autorității publice locale, iar Secția de arhivă a MAI îndeplinea funcția de administrare metodico-organizatorică a activităților arhivistice.

La 15 martie 1958, prin Hotărârea Sovietului Miniștrilor al RSSM, în baza Arhivei Istorice Centrale de Stat şi Arhivei Centrale de stat a Revoluţiei din Octombrie şi a construcţiei socialiste a RSS Moldovenească, a fost creată Arhiva Centrală de Stat a RSSM. După lichidarea Secției de arhivă a MAI a RSSM și Hotărârea Sovietului Miniștrilor al RSSM, nr. 291, din 22 iunie 1959, organul de administrare a sistemului arhivistic devine Arhiva Centrală de Stat, care era în subordonarea aceluiași minister, dar în domeniul metodico-științific se subordona Direcției Principale de Arhivă de pe lângă Sovietul Miniștrilor al URSS. Această situație se schimbă prin crearea la 27 aprilie 1963, a Direcției de arhivă de pe lângă Sovietul Miniștrilor al RSS Moldovenească care devine organul de supraveghere și control al activităților din domeniul arhivistic pe întreaga Republică.

În anul 1944 Arhiva Centrală de Stat era dislocată în 2 clădiri, pe strada Haruzin 7, cu 13 încăperi și pe strada Tiobașevskaia, nr. 24 cu 10 încăperi. Odată cu creșterea cantității materialului arhivistic luat la păstrare de stat apare necesitatea de noi spații pentru depozite. După mai multe demersuri, în anul 1959, la şedinţa din 23 iulie 1959 a Comitetului executiv orăşenesc Chişinău al Sovietului de deputaţi ai oamenilor muncii, pentru o nouă clădire a Arhivei Centrale de Stat din Chișinău a fost distribuit un teren de 0,5 ha. Construcția a demarat în anul 1959 și urma să fie finisată în anul 1961, dar lucrările au fost tergiversate. în anul 1964 sediul nou a fost dat în exploatare.

Clădirea nouă a Arhivei Centrale de Stat a RSSM, str. Felix Dzerjinski (azi, Gheorghe Asachi, nr. 67/B), a. 1964, or. Chișinău. Autor Alexei Lazarenco. ANA, DGAN, fototeca, c. a. 49652
Colectivul Arhivei Centrale de Stat a RSSM în timpul adunării festive dedicate „Zilei arhivistului”, 31.05.1968, or. Chișinău. Autor Alexei Lazarenco. ANA, DGAN, fototeca, c. a. 50633

Prin Ordinul nr. 10 din 11.12.1974 al Directorului Direcției Arhivelor este creată, din nou, Filiala Arhivei Centrale de Stat a RSSM din or. Tiraspol.

Participanți la adunarea arhiviștilor din RSSM, filiala Tiraspol a Arhivei Centrale de Stat a RSSM, anul 1977. ANA, DGAN, fototeca, c. a. 17/397

De asemenea, la 18 octombrie 1976, prin Ordinul nr. 18a al Directorului aceleiași Direcții a fost organizată, începând cu 01 ianuarie 1977, în baza secției documentelor foto-fono-cinematografice a Direcției Arhivelor, Arhiva Centrala de Stat a documentelor Foto-fono-cinematografice.

Laboratorul de restaurare și microfilmare a documentelor, Arhiva Centrală de Stat a RSSM, a. 1972, or. Chișinău
Laboratorul de restaurare și microfilmare a documentelor, Arhiva Centrală de Stat a RSSM, a. 1972, or. Chișinău. Autor Alexei Lazarenco, ANA, DGAN, fototeca, c. a. 1-4870
Sala de montaj a Arhivei Centrale de Stat a Documentelor Foto-fono-cinematografice, a. 1988, or. Chișinău. ANA, DGAN, fototeca, c. a. 17/400
Laboratorul fotografic al Arhivei Centrale de Stat a RSSM, a. 1964, or. Chișinău. ANA, DGAN, fototeca, c. a. 34606.

În anul 1980, Direcția Arhivelor de pe lângă Sovietul Miniștrilor al RSSM a fost reorganizată în Direcția principală a Arhivelor de pe lângă Sovietul Miniștrilor al RSSM.

Cercetători în Sala de studiu a Arhivei Centrale de Stat a RSSM, a. 1965, or. Chișinău. Autor Mihail Șlamovici. ANA, DGAN, fototeca, c. a. 38806a

Noua conjunctură politică din RSSM de la sfârșitul anilor 80 – începutul anilor 90 ai sec. al XX-lea aduc modificări și în sistemul arhivistic. La 20 iulie 1990, prin Hotărârea Guvernului RSS Moldova nr. 223 este înființat Serviciul de Stat de arhivă al RSSM, iar în acest context, la 18 septembrie printr-o altă hotărâre, nr. 355, este lichidată Direcția principală a arhivelor de pe lângă Consiliului de Miniștri al RSSM.

Hotărârea nr. 355 din 28 septembrie 1990 a Guvernului RSS Moldova „Cu privire la lichidarea Direcției principale a arhivelor de pe lângă Consiliul de Miniștri al RSS Moldovenească”, ANA, DGAN, F. R-2848, inv.22, d.537, f. 251

Prin Ordinul nr. 3 din 03.12.1990 al Directorului Serviciului de Stat de arhivă al RSS Moldova, sunt „desființate Arhiva Centrală de Stat a RSSM și Arhiva Centrală de Stat pentru cine-foto-fono-documente a RSS Moldova și pe baza lor creată o instituție nouă – Arhiva Centrală de stat a RSS Moldova”.

Ordinul nr. 3 din 03.12.1990 al Directorului Serviciului de Stat de Arhivă al RSSM „Cu privire la schimbările în reţeaua arhivelor de stat a RSS Moldova”, ANA, DGAN, F. R-3185, inv.1, d. 809, f.98

La 27 ianuarie 1991, prin Hotărârea nr. 45 a Guvernului RSS Moldova, au fost aprobate atribuțiile și noua structură a Serviciului de stat de arhivă al RSS Moldova, structură, care cu mici modificări, a funcționat până în anul 2018. Prin Ordinul nr. 9, din 06.02.1992, al aceiași instituției, a fost creată Arhiva organizațiilor social-politice a Republicii Moldova, în baza fondului arhivistic al fostului partid comunist al Moldovei, care fusese transferat și integrat în fondul arhivistic de stat. Conform Anexei 3 a acestei hotărâri, și modificării ei ulterioare din 25 iunie 1992, Sistemul arhivistic era format din Arhiva Națională a RSS Moldova, Filiala Tiraspol a Arhivei Naționale a RSS Moldova, Arhiva organizațiilor social-politice a RSS Moldova, Arhivele orășenești Tighina (Bender) și Bălți și 40 de arhive raionale. Arhiva Națională a RSS Moldova și Arhiva organizațiilor social-politice a RSS Moldova, prin ordinul nr. 8 din 05.02.1992 al Directorului Serviciului de Stat de arhivă al Republicii Moldova, au fost incluse la categoria arhivelor de stat de importanță deosebită pentru societate.