Fondul nr. 11 „Colecţia de hărţi şi planuri ale Basarabiei” (1818-2000)

Colecţia de hărţi şi planuri ale Basarabiei conține 1 930 unități de păstrare; limitele cronologice – 1800-1942, 1997-2000.

• Hărţile Basarabiei şi a judeţelor (1818);
• Planul frontierei dintre Basarabia şi Bucovina (1894);
• Hărţile judeţelor Akkerman (1884-1907), Bender, Cahul (1878), Chişinău (1880), Hotin (1880 ), Iaşi (1885), Ismail, Orhei (1880), Soroca (1880) şi a părţilor lor. Planurile şi hărţile topografice ale oraşelor, suburbiilor, satelor şi cătunelor. Planurile şi hărţile sectoarelor otcinilor, terenurilor de pămînt, vilelor satelor domeniilor statului şi a localităţilor săteşti, viilor, livezilor şi pădurilor. Planurile coloniilor germane din judeţul Akkerman. Harta etnografică a Basarabiei. Hărţile căilor poştale şi fierate din Basarabia;
• Planul general al expoziţiei agricole şi industriale din gubernia Basarabia (1889), planul or. Chişinău (1800) şi planul unei părţi a Chişinăului cu indicarea petrăriilor şi lutăriilor; planul cetăţii desfiinţate din Hotin; planul construcţiei închisorii din Ismail (1852), clădirilor închisorii din Orhei (1914), proiectul staţiei electrice din Chişinău (1912), planul dislocării cazarmelor în or. Chişinău (1931), a sălii de filme „Orfeum” (1936); planul străzii M. Rezin;
• Planurile liniare ale căilor comunale şi planurile în profil transversal a drumurilor judeţene; proiectele şi planurile podurilor, tunelurilor, dambelor rîurilor şi a barajelor, terasamentelor, rezervuarelor de apă.
• Proiecte şi schiţe ale clădirilor bisericilor, clopotniţelor, bibliotecilor; trapezelor, hotelului mănăatirii Noul-Neamţ (1864-1901), eschizele picturii iconostasului bisericii mănăstirii Noul-Neamţ;
• Proiectele clădirilor administrative, întreprinderilor industriale, staţiilor de poştă, caselor de locuit, spitalelor şi ambulatoriilor, magazinelor, liceelor, gimnaziilor, şcolilor, şcolilor săteşti, bisericilor, băilor, apeductelor, fîntînilor, podurilor plutitoare, morilor, depozitelor pentru păstrarea fructelor, vinului şi a spirtului.
• În fond se păstrează documente privind Imperiul Rus şi România; planurile oraşelor – Tiraspol, Grigoriopol, Balta, Cernăuţi, Sankt-Petersburg. Hărţile aşezării slavilor în secolul XIX (1885); date privind densitatea populaţiei în unele localităţi ale Rusiei (1909), harta guberniei Podolia. Hărţile militare ale fronturilor de Sud-Vest şi de Est din perioada Primului război mondial: planurile dislocării armatelor şi diviziilor, obiectelor fortificate şi operaţiunilor militare (1916-1918).
• Hărţile fizico-administrative ale României (1934); harta amplasării staţiilor electrice pe teritoriul României; harta hidrologică a deltei rîului Dunăre (1909-1911); harta zootehnică a României (1930 ). Planul oraşului Bucureşti (1921, 1933, 1941);
• Hărţile Bucovinei şi Haliciei.

Notă: Inventarele întocmite în perioada sovietică au un pronunțat caracter propagandistic și, prin urmare, trebuie abordate ca atare și coroborate cu alte surse, mai ales surse orale și amintiri ale contemporanilor.