Fondul nr. 208, „Consistoriul Duhovnicesc din Chişinău”, 1832-1918

Fondul nr. 208 conține 16 166 un. p. (dosare); 1832-1924; inventare; indice geografic, fond de asigurare, fond de utilizare.

Scurt istoric:

Din anul 1832 dicasteria duhovnicească din or. Chişinău a fost transformată în consistoriu. La 27 martie 1841 a fost primit statutul consistoriului. În corespundere cu acest statut eparhia Chişinăului a fost împărţită în protopopii judeţene care erau administrate de consistoriu în frunte cu un arhireu. Consistoriul reprezenta un organ administrativ-judiciar local al Sinodului pe teritoriul eparhiei, conducea cu activităţile bisericilor, mănăstirilor instituţiilor teologice, examina problemele de căsătorie, examina încălcarea legislaţiei de către preoţime, introducea epitemia pentru încălcarea canoanelor bisericeşti, examina litigiile funciare; colecta datele statistice despre natalitate şi mortalitate, pămînturile bisericeşti şi mănăstireşti, despre preoţime ect; păstra şi întocmea cărţile bisericeşti.
Consistoriul se supunea Sinodului şi era copus din departament şi cancelarie. A fost desfiinţată în anul 1940.

Fondul conține următoarele tipuri de documente:

• Decretele Sinodului privind alocarea pămînturilor mănăstirilor din contul ocolurilor silvice;
• instituirea Consiliului provizoriu pentru administrarea Departamentului Proprietăţii de Stat (1837);
• reorganizarea direcţiei şcolilor populare (1874, 1875);
• Manifestul lui Nicolai I care prevedea folosirea forţei armatei ruse pentru înăbuşirea mişcării revoluţionare din Ungaria şi Transilvania (1848, 1849);
• cu privire la petrecerea mărturisirilor în legătură cu acţiunile militare ale Rusiei în război cu Japonia (1904);
• trofeele de război şi steaguri, acaparate de armata rusă;
• cu privire la modalitatea de desfacere a căsătoriei printre locuitorii coloniilor militare;
• cu privire la interdicţia pentru populaţia ortodoxă de a comunica cu membrii sectei molocanilor;
• cu privire la lupta împotriva stiliştilor;
• conferirea titlului de arhiepiscop episcopului Chişinăului şi Hotinului Pavel (1879);
• Procesele verbale şi registrele şedinţelor consistoriului duhovnicesc din or. Chişinău. Borderouri senatoriale.
• Ordinul general-guvernatorului Novorosiei şi Basarabiei, contelui M.S.Voronţov „Cu privire la regulile de extragere a sării din lacurile sărate din Basarabia de către industriaşii liberi”;
• Datele statistice privind petrecerea recensămîntului şi despre starea de lucri a bisericilor, mănăstirilor; despre numărul slijitorilor cultului, călugărilor, nou născuţilor şi decedaţilor, căsătoriilor.
• Listele rascolnicilor din regiune (1857), despre nobilimea cu grad ştiinţific.
• Date privind veniturile şi cheltuielele bisericilor şi mănăstirilor eparhiei Chişinăului; despre asignarea mijloacelor financiare pentru întreţinerea consistoriului duhovnicesc, casei arhireului din Chişinău şi a catedralei din Chişinău (1837).
• Bugetele bisericilor;
• Date privind colectarea donaţiilor de la enoriaşi pentru spitale, invalizii de război, pentru construcţia şi reparaţia bisericilor;
• date despre cutremurul de pămînt din anul 1844 în or. Chişinău.
• Dosarele privind ordine şi mersul perceperii birului de la populaţie; despre scimbarea boierescului de 12 zile a ţăranilor; dosare privind examinarea plîngerilor reciproce a ţăranilor şi boierilor, regulamentul cu privire la ţăranii din Basarabia (anii 1834 şi 1868); despre ţăranii şerbi fugari şi aplicarea epitemiei (pocăinţă) asupra boierilor pentru comportarea aspră cu ţăranii şerbi; dosarele privind învinuirea slujitorilor cultului pentru comiterea crimelor, infracţiunilor şi stabilirea pedepsei; despre traducerea „Regulamentului despre ţărani ori agricultorii liberi din regiunea Basarabia; litigiile dintre răzeşi şi boieri privind proprietatea funciară”.
• Corespondenţa cu închisoarea din Chişinău şi comisia ei de anchetă privind evadarea conducătorului mişcării lui T. Tobultoc (1835 ).
• Date privind mişcarea revoluţionară din Basarabia (1905-1907 şi 1917).
• Datele privind participarea preoţimii în alegerile în Duma a IV-a de Stat şi în Consiliul de Stat.
• Corespondenţa cu primarul or. Ismail Tuckov privind transmiterea tunurilor turceşti pentru a fi topite şi fabricate clopote pentru biserici în or. Ismail (1833-1834).
• Dosarele cu materiale ce vizează dezvelirea monumentului lui Alexandru I la Chişinău (1914), despre înfiinţarea tutelelor parohiale, tipografiei eparhiale (1906), despre desfiinţarea mănăstirilor Curchi, Cosăuţi şi a bisericilor.
• Planurile şi documentele cadastrale a pămînturilor bisericeşti din eparhia Chişinău (1882).
• Dosarele privind repartizarea pămîntului pentru biserici din contul moşiilor boierilor şi a pămînturilor bisericeşti din gubernia Basarabia (1871);
• Materiale privind înfiinţarea seminarului teologic, şcolilor, şcolilor lancasteriene, despre eliberarea permiselor privind instruirea în mănăstiri, despre înfiinţarea şcolilor pde conţopişti pentru copiii de ţărani, despre instruirea copiilor coloniştilor de peste Dunăre. Listele şcolilor parohiale şi a elevilor.
• Listele absolvenţilor seminarului teologic din Chişinău (1853).
• Dosarele privind înfiinţarea instituţiilor de corecţie pentru infractorii minori.
• Documente privind combaterea îmbolnăvirilor epidemiologice, despre instituţiile curative din gubernie.
• Listele cu decorare a slujitorilor cultului, dosarele personale ale preoţilor, cîntăreţilor, starostelor. Dosare privind numirea în funcţii a slujitorilor bisericii.
• Dosarul privind primirea la lucru a diaconului A. Ghinculov în eparhia Chişinăului şi numirea lui în colonia Comrat, judeţul Bender (1862); despre ridicarea diaconului mănăstirii Curchi Nectar în rangul de ierоmonah.
• Listele de salarizare.

Notă: Inventarele întocmite în perioada sovietică au un pronunțat caracter propagandistic și, prin urmare, trebuie abordate ca atare și coroborate cu alte surse, mai ales surse orale și amintiri ale contemporanilor.