Inventarele Fondului nr. 2 „Cancelaria guvernatorului Basarabiei”, 1810-1917
| Nr. Fondului | Nr. Inventarului | Denumirea Fondului | Anii extremi |
|---|---|---|---|
| 2 | 1, partea I | Cancelaria guvernatorului Basarabiei | 1810-1917 |
| 2 | 1, partea II | Cancelaria guvernatorului Basarabiei | 1810-1917 |
| 2 | 1, partea III | Cancelaria guvernatorului Basarabiei | 1810-1917 |
| 2 | 1, partea IV | Cancelaria guvernatorului Basarabiei | 1810-1917 |
| 2 | 1, partea V | Cancelaria guvernatorului Basarabiei | 1810-1917 |
| 2 | 2 | Cancelaria guvernatorului Basarabiei | 1810-1917 |
| 2 | 3 | Cancelaria guvernatorului Basarabiei | 1810-1917 |
Fondul .2; un. p. 10 253; 1793-1919; conține 3 inventare (inv. 1, este alcătuit din V părți), indice tematic, indice geografic, este catalogat, microfilmat, conține revista fondului, tabel de transfer, fond de asigurare, fond de utilizare.
Decretele ţarului şi ale Senatului guvernator privind aspectele de administrare a regiunii Basarabia: cu privire la crearea aparatului de stat, cu privire la scutirea regiunii Basarabia de prestaţia recruţilor (21 august 1813).
Dispoziţiile guvernatorului general al Novorosiei şi ale guvernatorului Basarabiei cu privire la suspendarea instituţiilor ruseşti în partea de Sud a Basarabiei, cu privire la suspendarea Consiliului regional şi modificarea denumirii regiunii în gubernie (1868, 1869), cu privire la redenumirea judeţului Iaşi în judeţul Bălţi (1886, 1887).
Circularele Ministerului Afacerilor Interne şi ale Ministerului Justiţiei.
Documente cu privire la introducerea stemei şi a uniformei pentru funcţionarii regiunii, la adunările nobilimii şi statutele lor, cu privire la instituirea tribunalului comercial în or. Reni; la suspendarea comitetelor pentru construcţii în oraşele Chişinău şi Ismail; cu privire la desfiinţarea tribunalului provizoriu pentru cauze penale din Basarabia; cu privire la instituirea administraţiilor de plasă în judeţe (1835); cu privire la desfiinţarea tribunalului regional din Tighina (Bender), a serviciului pentru dobîndirea sării de pe lîngă Camera de Stat a Basarabiei (1862); cu privire la istoria instituţiilor de stat.
Corespondenţa cu comandantul Ismailului cu privire la stabilirea frontierelor dintre Turcia şi Rusia conform Tratatului de Pace de la Bucureşti (1812); cu privire la festivităţile consacrate încheierii Tratatului de Pace dintre Rusia şi Franţa (1814). Decretul ţarului cu privire la încheierea Tratatului de Pace de la Adrianopol cu Turcia (1829).
Tratatul cu privire la comerţ şi navigaţia maritimă, încheiat de Rusia şi Regatul Italiei la 16 septembrie 1863.
Documente cu privire la instituirea serviciului de poliţie, la introducerea funcţiunii de şef al poliţiei orăşeneşti şi la numirea în aceste funcţii în toate oraşele Basarabiei, instituirea vămilor şi carantinelor la frontiera cu Turcia pe râul Prut. Devizele de cheltuieli pentru construcţia posturilor de carantină la Akkerman, Ismail, Leova, Iaşi şi Noua Suliţă.
Materiale despre războaiele Rusiei cu Franţa (1812), Rusiei cu Iranul (1826-1828), războiul din Crimeea (1853-1856), Rusiei cu Turcia (1877-1878), despre războiul ruso-japonez (1904-1905) şi despre primul război mondial (1914-1918).
Corespondenţa cu privire la confecţionarea noului drapel–keiser şi stindardului pentru cetatea Chilia, la recrutarea locuitorilor din Basarabia la serviciul militar în calitate de voluntari, la trecerea frontierei de către voluntarii greci şi bulgari şi numărul lor în regiunea Basarabia, la pierderile suportate de carantine în timpul războiului din Crimeea, la desfiinţarea armatei de kazaci din Novorosia, chestiunile aprovizionării şi încartiruirea armatei. Documente cu privire la desfiinţarea şi redislocarea armatei ruse din Ismail în regiunea Cernigov (1812).
Dosare cu privire la tutelarea coloniştilor transdanubieni potrivit Manifestului de la 1814; sîrbii care s-au mutat cu traiul la Tatarbunar (1813-1814); atribuirea la locuitorii regiunii Basarabia a supuşilor ruşi sosiţi de peste hotare; eliberarea paşapoartelor de intrare şi plecare; date ale poliţiei despre străinii care au trecut cu traiul în Basarabia; cu privire la strămutarea molocanilor din Basarabia în Transcaucaz (1843, 1849).
Materiale cu privire la mişcarea eteristă (1822-1823) şi haiducească sub conducerea lui T. Tobultoc (1830-1836); cu privire la existenţa în or. Akkerman a unei societăţi secrete, a adepţilor mişcării eteriste, a căutării participanţilor la ea în regiunea Basarabia şi a rechiziţionării armelor;
„Regulamentul cu privire la ţărani ca proprietari liberi de pămînt din regiunea Basarabia” din 1834, „Contractul normal” din 1846, „Date despre reforma ţărănească din Basarabia” (1868). Materiale cu privire la interzicerea moşierilor din guberniile ruse, care aveau pămînturi în Basarabia de a-şi strămuta ţăranii lor (1812); cu privire la examinarea reclamaţiilor şi petiţiilor răzeşilor şi ţăranilor cu privire la scutirea lor de prestaţii; cu privire la căutarea ţiganilor şi ţăranilor iobagi, care au fugit din Rusia; cu privire la strămutarea ţăranilor iobagi în Basarabia.
Corespondenţa cu privire la convenţia încheiată cu guvernul Principatului Moldovei despre extrădarea reciprocă a ţăranilor iobagi şi dezertorilor fugari (1860), cu privire la recensămîntul ţăranilor (1861) şi împroprietărirea ţăranilor cu pămîntul statului.
Date cu privire la existenţa instituţiilor de învăţămînt. Documente cu privire la deschiderea instituţiilor de învăţămînt: a gimnaziilor, şcolilor reale şi parohiale, şcolilor lancasteriene, seminarelor teologice, progimnaziilor, a şcolii de pomicultură din Akkerman (1828-1833), a şcolii de pomicultură din Chişinău, a şcolilor de viticultură din Chişinău, Akkerrman şi Bender (1825).
Documente cu privire la situaţia şi dezvoltarea ocrotirii sănătăţii. Date cu privire la măsurile de combatere a epidemiilor care au avut loc în ţinut: ciumă, variolă, holeră, antrax. Documente cu privire la aplicarea în scopuri curative a nămolului cu sulf din lacurile sărate din Basarabia.
etc…
Notă: documentele din perioada sovietică au un pronunțat caracter propagandistic și, prin urmare, trebuie abordate ca atare și coroborate cu alte surse, mai ales surse orale și amintiri ale contemporanilor.

