Inventarele Fondului 1 „Senatorii preşedinţi în Divanurile Principatelor Moldovei şi Valahiei” (1808-1830)

Inventarele Fondului 1 „Senatorii preşedinţi în Divanurile Principatelor Moldovei şi Valahiei” (1808-1830)

Nr. FonduluiNr. InventaruluiDenumirea FonduluiAnii ExtremiDosarele disponibile online
11 partea ISenatorii preşedinţi în Divanurile Principatelor Moldovei şi Valahiei1808-1830
11 partea IISenatorii preşedinţi în Divanurile Principatelor Moldovei şi Valahiei1808-1830

Fondul 1 este constituit din 4286 u.p.; limita cronologică: 1808 – 1830; Fondul conține: inventare, indice de materii, indice tematic, indice onomastic. Este microfilmat, dispune de fond de asigurare, fond de utilizare și e catalogat.

Scurt istoric:
Senatorii ruşi au prezidat în Divanurile Principatelor Moldovei şi Valahiei
în conformitate cu Decretul lui Aleksandru I cu începere din anul 1808.
Senatorii i-au înlocuit în Divanuri pe domnitorii care erau înscăunaţi de
turci. Aparatul senatorului consta dintr-o cancelarie împărţită în secţii,
avîndu-i în frunte pe guvernator, revizori, doi secretari, doi interpreţi,
registrator şi patru conţopişti.

Senatorul examina şi aproba hotărârile Divanurilor, confirmând în funcţii
persoanele alese de Divanuri, stabilea cotele la impozite şi normele de
prestaţie, controla repartizarea articolelor de cheltuieli ale Vistieriei,
executarea de către Divanuri a necesităţilor armatei ruse.

Potrivit Tratatului de la Bucureşti dintre Rusia şi Turcia (1812),
Basarabia (teritoriul dintre Prut şi Nistru) a fost anexată de către
Imperiului Rus cu drept de regiune. Cu începere de la 15 august 1812,
Divanurile au fost suprimate.

În Fondul respectiv sunt documente care dispun de informații precum:

  • organizarea administrării Principatelor Moldovei şi
    Valahiei (1808);
  • Decrete şi condici de înregistrare a decretelor Senatului guvernator în
    chestiuni de administrare a Principatelor.
  • Dosare privind transformarea Divanurilor Principatelor Moldovei şi Valahiei, privind formarea noului guvern în Valahia (1810);
  • Dosare privind numirea senatorilor şi vicepreşedinţilor Divanurilor (S. S. Kuşnikov (1808), Enghelgardt (1809), Steker (1811);
  • Procesele verbale ale şedinţelor senatorilor Divanurilor (1811);
  • Informații privind numirea funcţionarilor, constituirea organelor de poliţie, a comisiilor şi comitetelor;
  • Corespondenţa cu comandantul armatei dislocate în Moldova (Armata Moldovenească) P. I. Bagration, cu vicepreşedintele Principatului Valahiei Enghelgardt;
  • cu privire la ruperea relaţiilor diplomatice ale Rusiei cu Austria (1809);
  • încheierea Tratatului de pace cu Suedia (1808).
  • Corespondenţa cu comandantul Prozorovski privind încetarea comerţului cu Turcia;
  • Dosare privind prelungirea termenului de valabilitate a Regulamentului, comerţul Rusiei cu Moldova şi Valahia, privind reluarea comerţului cu Austria (1811-1812);
  • Documente privind războiul ruso-turc din 1806-1812;
  • Dosare privind numirea comandanţilor Armatei de la Dunăre (1806-1812);
  • Ordine ale comandanţilor-şefi;
  • Corespondenţa cu P. I. Bagration, M. I. Kutuzov privind operaţiunile militare pe teritoriul Basarabiei, dislocarea, cantonarea trupelor, construcţia obiectivelor militare, repararea podurilor, a cetăţii Bender, itinerare ale înaintării armatelor;
  • Dosarul privind decesul contelui Suvorov de Rîmnic (1811);
  • Documente privind constituirea trupelor de zemstvă în Principatele Moldovei şi Valahiei, a regimentului de vînători voluntari din Valahia, privind pregătirea pentru înaintarea spre Nistru a regimentelor de kazaci de pe Don (1811), completarea armatei ruse cu recruţi;
  • Documente privind aprovizionarea Armatei de la Dunăre cu alimente, furaje, obuze, privind rechiziţionarea mijloacelor de transport de la populaţie pentru necesităţile armatei;
  • Dosare privind constituirea la Bucureşti a unei comisii de anchetă pentru depistarea abuzurilor comise de funcţionari;
  • Corespondenţa comisiei de anchetă;
  • Dosare privind examinarea reclamaţiilor sosite de la populaţie cu privire la persecuţiile admise de administraţia militară, abuzurile formaţiunilor militare, care străbăteau unele localităţi în drum spre locurile de dislocare a armatei;
  • Dosare penale şi civile cu privire la asasinări, jafuri, mită;
  • Dosare cu privire la examinarea litigiilor funciare;
  • Dosare privind examinarea denunţurilor şi măsurile de combatere a acţiunilor haiducilor.
  • Documente privind examinarea reclamaţiilor sosite de la ţărani, clerici, boieri, supuşii străini cu privire la perceperea unor taxe şi dări prea mari, la persecuţiile şi insultele admise de ispravnici;
  • Dosare privind instituirea comitetului pentru examinarea documentelor boierilor moldoveni, ale mănăstirilor cu privire la dreptul de posesiune a ocinelor;
  • Date privind populaţia, stările sociale în Principatele Moldovei şi Valahiei, privind locuitorii care s-au mutat cu traiul din Franţa, Transilvania, Rusia şi alte state;
  • Cu privire la examinarea petiţiilor bulgarilor de peste Dunăre de a se muta cu traiul în Bugeac;
  • Listele coloniştilor transdanubieni;
  • Dosare privind căutarea şi reţinerea ţăranilor iobagi care au fugit din Rusia în Principatele Moldovei şi Valahiei;
  • Date despre ţiganii iobagi din Principate;
  • Listele veniturilor şi cheltuielilor în vistieriile Principatelor Moldovei şi Valahiei;
  • Dosare cu privire la darea în arendă a exploatărilor saline, la interzicerea locuitorilor Principatelor de a exporta cerealele, furajele și vinul;
  • Dispoziţii de plată pentru întreţinerea poştelor, despre executarea de către locuitori a prestaţiilor privind repararea drumurilor, podurilor, cu privire la arendarea unei noi clădiri pentru închisoarea din Chişinău;
  • Listele pădurilor, fabricilor de spirt, exploatărilor saline;
  • Date privind zăcămintele minerale, dezvoltarea industriei şi agriculturii, măsurile de dezvoltare a oieritului de rasă ţigaie, a meşteşugurilor;
  • Dosare privind situaţia ţăranilor, cu privire la stabilirea cotelor la dări, impozite şi taxe, percepute de la locuitorii Basarabiei (în funcţie de starea socială);
  • Date despre dezvoltarea culturii, învăţămîntului, despre inaugurarea la Iaşi a Institutului, a Grădinii Botanice (1811);
  • Corespondenţa cu feldmareşalul Prozorovski privind inaugurarea Dicasteriei de exarhi pentru Moldova, Valahia şi Basarabia şi numirea Mitropolitului Kievului Gavriil Bănulescu-Bodoni membru al Sinodului şi exarh al Moldovei şi Valahiei (1808);
  • Date cu privire la moşiile mănăstirilor din Basarabia;
  • Litigii şi acţiuni funciare;
  • Dosare cu privire la intensificarea activităţii bisericilor şi mănăstirilor din Principate, cauzată de numirea noului exarh Gavriil, la reprofilarea unor moschei turceşti în biserici ortodoxe, cu privire la introducerea în biserici a registrelor de stare civilă (1806).