Rebeliunea Tatarbunar (16 septembrie 1924) a fost o operațiune de inspirație sovietică în Basarabia de sud, atunci parte a României, astăzi – parte a Ucrainei. Aceasta a fost provocată de implicarea serviciilor secrete sovietice care au folosit nemulțumirile sociale și etnice locale, amplificate de o secetă cu consecințe dezastruoase pentru agricultura locală.
Rebeliunea de la Tatarbunar a fost o operațiune care, pentru a reuși, a trebuit să eșueze. În sens că aceasta nu a fost concepută de sovietici ca să provoace o răscoală la nivelul întregii Basarabii și cu atât mai mult a României, dat fiind faptul că nu numai centrala de la București, conducerea Partidului Comunist din România nu a fost pusă la curent cu pregătirile militare ale rebelilor din ajun, dar nici filiala PCdR de la Chișinău nu știa nimic.
Rebeliunea de la Tatarbunar trebuie înțeleasă în contextul regional est-european și central-european al epocii care arată promovarea de către Moscova a unei politici de destabilizare a țărilor vecine. Cu toate acestea, tiparul evenimentelor violente de inspirație sovietică din Tatarbunar de la mijlocul lunii septembrie 1924 contrastează atât cu operațiunile sovietice din Polonia, cât și din Estonia în același an. Capturarea în masă a agenților lor în Galiția în 1924 a fost, de asemenea, o imensă jenă, care, împreună cu cele anterioare, i-a determinat pe sovietici să renunțe la tactica lor activă de informații în februarie 1925, în vigoare din 1922. România, la rândul ei, a decis să creeze un sistem robust. instituția militară de informații și contrainformații pentru a preveni astfel de evenimente în viitor. La câteva săptămâni după răscoala Tatarbunar, în data de 12 octombrie 1924, Moscova creează pe teritoriul ucrainean o Republică Sovietică Socialistă Autonomă Moldovenească (RASSM) pentru a internaționaliza problema Basarabiei.
Dat fiind faptul că până în prezent rebeliunea de la Tatarbunar este instrumentalizată în scopuri ideologice, Agenția Națională a Arhivelor pune la dispoziția istoricilor, profesorilor de istorie din învățământul liceal și superior, elevilor, studenților și publicului larg un set larg de documente de arhivă provenit din fondurile Siguranței, poliția politică românească din interbelic, care reflectă punctul de vedere oficial al Statului Român din epocă asupra celor întâmplate.
Mai jos puteți accesa copiile digitizate ale dosarelor de arhivă
F. 680, inv. 1, d. 3335, pt. 1_1 F. 680, inv. 1, d. 3335, pt. 1_2
F. 680, inv. 1, d. 3335, pt. 2_1 F. 680, inv. 1, d. 3335, pt. 2_2
F. 680, inv. 1, d. 3367
F. 680, inv. 1, d. 3368, pt. 1 F. 680, inv. 1, d. 3368, pt. 2





